Descrierea rasei Pudel
Pudelul nu este un câine decorativ, ci un fost vânător. În Franța și Germania a fost folosit secole la rând pentru aportul păsărilor împușcate din apă — de aici și celebra tunsoare: blana deasă era lăsată pe piept și pe articulații ca să nu înghețe în apa rece, restul era tuns ca să nu tragă câinele în jos. Trecutul de lucru explică principalul lucru din caracter: pudelul și astăzi caută cu ce să se ocupe.
Rasa există în patru varietăți: toy (până la 28 cm), pitic (28–35 cm), mic (35–45 cm) și mare (45–60 cm). Este o singură rasă cu un singur standard, nu patru diferite, iar caracterul este identic la toate. Diferă doar mărimea, prețul și faptul că la varietățile mici apar mai des probleme cu rotula și cu dinții.
În Moldova pudelul este liderul absolut la numărul de anunțuri printre câini, și încă la mare distanță. Se vând mai ales toy și pitici, cererea este constantă tot anul. Prețul median al anunțurilor este de circa 15 000 de lei, ceea ce face rasa și cea mai scumpă dintre cele populare.

Caracter și dresaj
În studiile despre inteligența canină pudelul ocupă constant locul doi, după Border Collie. În practică asta înseamnă că învață o comandă în 5–15 repetări și o reține mult timp. Reversul: un câine care nu este ocupat își găsește singur ocupație — de obicei latră la fiecare zgomot de pe scară sau distruge metodic ceva prin casă.
Pudelul este foarte atașat de om și suportă greu singurătatea. Dacă toată familia pleacă pentru toată ziua, rasa nu este potrivită — vor începe urletele, stricarea lucrurilor și băltoacele în ciudă. În schimb este unul dintre cei mai buni câini pentru o familie în care cineva stă acasă: este blând cu copiii, neagresiv și practic nu manifestă dominanță.
Dresajul merge ușor, dar cere blândețe. Pudelul se supără: la țipete și smucituri de lesă se închide și încetează să mai lucreze. Funcționează doar recompensa și joaca. Tocmai asta face rasa comodă ca primul câine — poți strica un pudel prin duritate, dar practic nu ai cum să nu te descurci cu el.
Îngrijire și toaletaj
Principalul lucru de înțeles înainte de cumpărare: pudelul nu năpârlește, dar asta nu înseamnă că nu are nevoie de îngrijire — dimpotrivă. Blana îi crește continuu, ca părul la om, iar fără tuns se încâlcește până la piele. Tunsul este necesar la fiecare 6–8 săptămâni, la Chișinău costă 500–900 de lei o dată, adică 4 000–7 000 de lei pe an doar pentru toaletaj.
Între tunsori câinele se piaptănă o dată la două zile, iar varietățile mici mai bine zilnic: la un pudel toy nodurile se formează într-o săptămână, mai ales după urechi și la subsuori. Blana încâlcită nu mai poate fi descâlcită — va trebui tunsă cu mașina.
Separat se urmăresc urechile și dinții. Urechile pudelului sunt blegi, în interior crește păr, iar asta duce sigur la otită: firele se smulg, urechea se curăță o dată pe săptămână. Dinții sunt punctul slab al varietăților toy și pitice: tartrul se depune repede, iar detartrajul cu ultrasunete o dată pe an este obligatoriu la majoritatea câinilor.

Întreținerea în apartament
Pudelul toy și cel pitic sunt câini ideali de apartament: ocupă puțin loc, nu miros a câine, nu lasă păr pe canapea. Pudelului mare apartamentul îi convine la fel, dar are nevoie de plimbări serioase — este totuși un câine de până la 60 cm, cu rezistență de vânătoare.
În vara moldovenească blana creață funcționează ca un termos și protejează de supraîncălzire, așa că nu e nevoie să tunzi pudelul la piele — ajunge o tunsoare scurtă. Iarna varietățile mici au nevoie de salopetă: rasa nu are subpăr, iar pe ger un pudel toy îngheață deja după zece minute.
Cât costă un Pudel în Moldova
Un pui de pudel în Moldova costă între 6 000 și 25 000 de lei. Diferența se explică prin mărime și acte: pudelul mare este de obicei mai ieftin, cel toy și cel pitic mai scumpi, iar un pui cu pedigree FCI de la părinți cu titluri pleacă la 20 000–25 000 de lei. Prețul median din anunțuri este de circa 15 000 de lei — cel mai mare cec dintre rasele populare din țară.
Când calculezi bugetul, adaugă la prețul puiului și toaletajul: 4 000–7 000 de lei pe an. Pentru o rasă care nu năpârlește aceasta nu este o opțiune suplimentară, ci o cheltuială obligatorie — tunsorile sărite se termină cu blana încâlcită și cu ras complet.




