♀DocumentePisicuță persană, crem
Tiraspol
Pisicuță crem, delicată și foarte pufoasă.
4 600 lei
Pisica persană este cea mai calmă dintre rasele populare și cea mai pretențioasă la îngrijire: blana lungă, cu subpăr des, trebuie periată zilnic, altfel se încâlcește până la piele.

moderatorul a văzut metrica sau pedigreeul. Aceasta nu garantează originea: verificați originalul la întâlnire
moderatorul a văzut certificatul afixului și apartenența la club pentru anul curent. Nu este o evaluare a calității
pașaportul veterinar văzut de moderator
actul clubului, marcat de vânzător. Când platforma îl vede, apare «Rasă confirmată»
vânzătorul a marcat vaccinuri, pașaport sau microcip – lista este în anunț
tatăl sau mama are un titlu, așa a indicat vânzătorul
Estimare a platformei – prețul îl aflați de la vânzător
locul este plătit de vânzător
Implicit sus sunt anunțurile cu marcajul «Publicitate», apoi cele cu rasă confirmată, apoi cele la care moderatorul a văzut mai multe acte; la egalitate – cele noi și ridicate. Cele vândute – la final.
♀DocumenteTiraspol
Pisicuță crem, delicată și foarte pufoasă.
4 600 lei
Pisica persană a ajuns în Europa din Persia încă din secolul al XVII-lea și de atunci rămâne una dintre cele mai recognoscibile rase din lume. Tipul persan modern este rezultatul unei selecții îndelungate: cap rotund, urechi mici, ochi enormi și blană foarte lungă, cu subpăr dens.
Crescătorii deosebesc două tipuri, deși în standarde aceste cuvinte nu există: FIFe și CFA cer stopul între ochi, iar WCF descalifică stopul prea adânc. Cel clasic (european) are botul moderat scurtat, nasul situat sub nivelul ochilor, iar o astfel de pisică de obicei nu are probleme de respirație. Tipul extrem (pekinez) are botul complet plat și nasul pe linia ochilor; tocmai la el apar respirația dificilă, lăcrimarea permanentă și problemele de mușcătură.
Pentru cumpărătorul din Moldova aceasta este principala întrebare practică la alegerea unui pisoi. Tipul extrem arată mai spectaculos, dar trăiește mai greu și are mai multe cheltuieli veterinare. Alegeți un pisoi cu nările deschise, care respiră liber și fără zgomot.

Pisica persană este un model de calm. Nu aleargă pe dulapuri, nu aruncă lucrurile de pe mese și își petrece cea mai mare parte a zilei pe canapea, lângă stăpân. Pentru o locuință în care se apreciază liniștea, este una dintre cele mai bune rase.
Vocea perșilor este slabă, miaună rar și încet – exact opusul siamezilor. Cer atenție, dar discret: mai degrabă vin și se așază alături decât să strige după stăpân.
Cu copiii, pisica persană este răbdătoare, dar nu suportă brutalitatea și zgomotul. Casa ideală pentru ea este una liniștită, cu program previzibil. Schimbările bruște, mutările și companiile mari le suportă mai greu decât majoritatea raselor.
Blana este munca principală și zilnică a proprietarului. Subpărul perșilor este foarte dens, iar fără periere se încâlcește în noduri compacte chiar la piele, care nu mai pot fi descâlcite: trebuie tăiate, iar uneori pisica se tunde sub anestezie. Perierea se face zilnic, cu pieptene metalic, fără a sări subsuorile, „pantalonii” și burta.
Îmbăierea este și ea obligatorie – o dată la 3–4 săptămâni, cu uscare obligatorie la foehn. Blana persană se unsuroșează mai repede decât cea scurtă, iar dacă rămâne umedă se încâlcește în 24 de ore. Mulți proprietari aleg tunsoarea scurtă o dată la 2–3 luni: pisica arată mai puțin spectaculos, dar nu mai face noduri.
Ochii cer ștergere zilnică. Din cauza botului scurtat, canalul lacrimal al perșilor funcționează prost, iar sub ochi se formează dâre închise la culoare. La perșii cu botul scurt se întâmplă des, dar nu este normal: după standardul WCF, ochii care lăcrimează exclud pisica de la certificat. Dacă secrețiile devin purulente, este nevoie de veterinar.

Pisica persană este exclusiv un animal de interior: afară, blana lungă adună instantaneu gunoaie și noduri, iar botul plat suportă greu căldura. În vara moldovenească, într-un apartament fără aer condiționat, îi este greu, mai ales tipului extrem.
Principala boală ereditară a rasei este boala polichistică renală (PKD). Crescătorii responsabili își testează reproducătorii, iar rezultatul testului trebuie cerut înainte de cumpărare: el exclude doar această boală.
Un pisoi persan în Moldova costă între 2 500 și 8 000 de lei. Anunțurile pentru această rasă sunt puține – în medie două-trei la o sută de pisici, așa că pisoiul potrivit adesea trebuie așteptat, nu ales dintr-o duzină.
În preț intră de obicei vaccinurile conform vârstei, deparazitarea și pașaportul veterinar. Cereți separat rezultatul testului PKD al părinților și clarificați tipul botului: de el depind și aspectul pisicii adulte, și viitoarele cheltuieli veterinare.
Între 2 500 și 8 000 de lei, în funcție de tip, culoare și acte. Anunțurile sunt puține, așa că pisoiul adesea trebuie așteptat.
În fiecare zi, cu pieptene metalic. Subpărul este foarte dens, iar o săptămână sărită se transformă în noduri la piele, care nu mai pot fi descâlcite – se taie.
Prin poziția nasului. La tipul clasic nasul este sub nivelul ochilor și de obicei nu apar probleme de respirație. La cel extrem nasul este pe linia ochilor, botul e plat – de aici respirația dificilă, lăcrimarea și mai multe vizite la veterinar.
PKD – boala polichistică renală, principala boală ereditară a rasei. FIFe recomandă acest test. Cereți rezultatul ambilor părinți, el exclude doar această boală.

Pisoiul primește primul vaccin la 6–8 săptămâni, iar ultima doză din schemă WSAVA o recomandă la 16 săptămâni sau mai târziu. Vaccinul antirabic e obligatoriu în Moldova. Afară pisoiul iese la o săptămână după ultimul vaccin din schemă.
10.11.2026Din orice anunț puteți lua legătura imediat – telefonul și messengerele sunt indicate în anunț. Iar dacă deocamdată nu există unul potrivit, descrieți ce căutați. Dacă găsim un vânzător, vă contactăm.